Istoric
Radu Gabrea
Absolvent al Institutului de Construcţii Bucureşti (promoţia 1960) şi al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” (promoţia 1968) – secţia Regie film.
În 1956 are loc o primă ciocnire a studentului Radu Gabrea (anul II, Institutul de Construcţii) cu regimul comunist: este arestat pentru intenţia de a participa, împreună cu alţi studenţi, la o manifestaţie de solidaritate cu Revoluţia din Ungaria.
După 9 luni de arest, este eliberat şi apoi readmis la Facultatea de Construcţii pe care a absolvit-o, devenind inginer în construcţii civile şi industriale. Câţiva ani mai târziu, se înscrie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) din Bucureşti. Lungmetrajul său de debut, Prea mic pentru un război atât de mare (1969), după un scenariu de D.R. Popescu, este premiat la Festivalul de la Locarno în 1970 şi selecţionat la Quinzaine des réalisateurs, Cannes, în acelaşi an.
A doua ciocnire majoră cu regimul comunist are loc în 1974. Filmul său, Dincolo de nisipuri (după un roman de Fănuş Neagu) este oprit din ordinul personal al lui Nicolae Ceauşescu. Filmul a fost selectat la Quinzaine des réalisateurs, la Cannes, în acelaşi an. Cariera fiindu-i compromisă, regizorul Radu Gabrea se hotărăşte să emigreze în Germania, ţara de origine a mamei lui, în 1975. În cei 20 de ani petrecuţi aici, Gabrea realizează o serie de filme în limba germană, printre care şi Un bărbat ca Eva, închinat cineastului Rainer Werner Fassbinder.
După Revoluţie se întoarce în România, unde regizează mai multe filme. În 2002, i se acordă Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de cavaler, din partea Peşedinţiei României, pentru ca în februarie 2011 să primească Ordinul „Crucea de Cavaler a Ordinului pentru Merite” al Republicii Federale Germania.
„Radu Gabrea este singurul regizor român de film care, după 1990, s-a reinventat, nu a rămas tributar propriei po(i)etici. Mobilitatea cu care abordează teme și genuri diferite denotă un regizor autentic, care nu abordează noul, ineditul ca pe o povară, ci ca pe o provocare” (Ioan-Pavel Azap, FILM nr. 1/2015)
2022 - Metamorfoze
În fiecare an, festivalul explorează o temă cu impact major asupra lumii contemporane. Anul acesta ediția stă sub semnul „METAMORFOZE”. Tema aduce în prim plan necesitatea de înnoire pentru a ne adapta timpurilor. Anul 2022 este marcat de o serie de schimbări generate de tensiunile socio-economice impulsionate de pandemie, război și diferențe culturale. Reperul general spre care ne îndreptăm atenția este dacă deciziile pe care le luăm în prezent lărgesc sau obstrucționează libertățile individuale și cele comune.
2021 - Noua realitate
În aceste momente, în care realitatea cotidiană e supraîncărcată de schimbări, suntem apostolii unei noi realități, una a ficțiunii prin film. Tema din acest an – Noua realitate este o temă care este deschisă jocului imaginației cu realitatea. Imposibilul imposibil vs. imposibilul posibil. Marea Resetare despre care se tot vorbește va deveni pentru cinci zile Marea Deconectare. O provocare pentru fiecare dintre voi care nu este legată nici de transformarea digitală și nici de schimbări de valori.
2020- Utopii
Cea de-a patra ediție a CEFFTM aduce în patru spații diferite (Garnizoana din Piața Libertății, Grădina de Vară Capitol, curtea Faber, Iulius Gardens-Family Plaza) un cine-concert, o secțiune Panorama, una de filme studențești și un concurs de filme pentru adolescenți No Kid/ding! plus un focus pe Irlanda, în contextul în care Galway este în acest an Capitală Europeană a Culturii.
2019- rEvoluții
În aceste momente, în care realitatea cotidiană e supraîncărcată de schimbări, suntem apostolii unei noi realități, una a ficțiunii prin film. Tema din acest an – Noua realitate este o temă care este deschisă jocului imaginației cu realitatea. Imposibilul imposibil vs. imposibilul posibil. Marea Resetare despre care se tot vorbește va deveni pentru cinci zile Marea Deconectare. O provocare pentru fiecare dintre voi care nu este legată nici de transformarea digitală și nici de schimbări de valori.
2018- Uniri/Despărțiri
Pe lângă sensul istoric, tema are și puternice incursiuni creative, sociale, emoționale. Astfel, uniri pot fi întâlnirile dintre regizori și actori în plăsmuirea unui film apreciat de critici și public. Sau mai pot fi și conexiunile dintre ecran și spectatori prin filme-metafore ale lumii în care trăim. În contextul Timișoara Capitală Culturală Europeană, uniri poate face referire atât la viitoarele capitale culturale, cât și la fostele, prin întrepătrunderea ideilor artistice ale țărilor respective.